Ryze | IT, Gadgets si Crypto

Misiunea pentru dezvoltarea inteligentei artificiale ar putea construi nu doar ceva care sa depaseasca inteligenta umana, ci si ceva capabil de sentimente si constiinta.

Constiinta este un cuvant cu conotatii serioase si semnificatii diferite in functie de oameni si circumstante.

Pentru inceput, vom avea nevoie de niste definitii:

 

Inteligenta:

 

1. Abilitatea de a invata si de a intelege situatii noi
2. Abilitatea de a aplica diverse cunostiinte pentru a manipula mediul sau pentru a dezvolta pareri subiective
3. Acuitate psihica

Constiinta:

 

1. Poseda abilitatea de a avea pareri, impresii si sentimente
2. Constient
3. Poseda o sensibilitate in perceptie

Planeta noastra este un loc minunat, plin de viata care ne surprinde la fiecare colt. Sunt multe alte animale pe Terra, pe langa oameni, care prezinta atat inteligenta, cat si constiinta, in functie de modul in care alegi sa interpretezi definitiile de mai sus. Este inteligenta unica Pamantului? Nu vom stii niciodata, dar pana acum stiinta a dovedit ca nu este caracteristica doar umanitatii.

 

Inteligenta biologica

 

Ganditi-va la delfini, creaturi care poseda numeroase similaritati cu oamenii in ceea ce priveste creierul. Acestia sunt capabili sa inteleaga continuitatea numerica, si chiar sa diferentieze numerele. Poseda un nivel de constientizare similar elefantilor, primatelor si oamenilor. Desi nu exista inca dovezi concrete ale formelor de comunicare intre delfini, oamenii de stiinta au realizat cu zeci de ani in urma ca aceste creaturi pot invata si intelege conceptele de baza ale limbajului prin semne, si isi pot adapta comportamentul in functie de acestea.

 

Dr. John Lilly, un om de stiinta cu multe arii de expertiza, inclusiv constiinta umana, a gasit inspiratie pentru cercetarile sale in comportamentul delfinilor, si a incercat sa observe daca acestia pot comunica cu oamenii. Munca lui a ajutat la adoptarea actului de protectie al mamiferelor marine din 1972.

 

Pe langa delfini, primatele si elefantii au facut subiectul multor studii comportamentale. Primatele, apartinand familie Hominidae, la fel ca si oamenii, includ gorilele, urangutanii, cimpanzeii si babuinii. Exista in prezent o miscare care incearca sa preseze adoptarea mai multor drepturi pentru animale. Exista o alta miscare concentrata doar in jurul primatelor, care sustine adoptarea acelorasi drepturi pentru acestea ca si pentru oameni. Acest proces se numeste personificare, si se bazeaza pe zeci de ani de cercetari ale lui Richard Dawkins, Jane Goodall si multi altii.

 

Testul oglinzii, dezvoltat de psihologul Gordon Gallup in 1970, presupune anestezierea unui animal, plasarea unui semn pe acesta, si apoi plasarea in fata unei oglinzi atunci cand se trezeste. Daca animalul recunoaste acel semn ca fiind nou, inseamna ca acesta isi da seama ca ceea ce vede in oglinda este el insusi. Majoritatea animalelor, inclusiv cainii, au tendinta sa creada ca ceea ce vad in oglinda este un alt animal. Primatele, elefantii si delfinii reusesc sa treaca testul oglinzii.

 

In ultimul deceniu au fost identificate si alte animale care pot trece testul oglinzii: cotofana europeana, dar si diverse specii de furnici. Daca pana atunci se credea ca doar animalele care poseda un creier evoluat pot trece acest test, s-a ajuns acum la concluzia ca aceasta cosntientizare este mai degraba o urmare a modului in care este programat creierul.

 

Caracatita este o dovada vie a acestei teorii. Intr-un studiu publicat in Nature in 2015, cercetatorii au descoperit o uimitoare evolutie paralela a acestui animal. Desi ca specie caracatitele sunt mult diferite de oameni, forma lor fizica, dar si locul lor in lantul trofic au dus in timp la dezvoltarea unor caracteristici apropiate de cele ale oamenilor in ceea ce priveste sistemul nervos. Traiul pe fundul apelor, dar si greutatile intampinate in ceea ce priveste gasirea surselor de hrana se aseamana mult cu drumul spre evolutie al umanitatii, demostrat fiind ca primii oameni au trait in savanele din Africa. Ca si oamenii, caracatitele au nevoie sa devina din ce in ce mai inteligente pentru a supravietui, iar tentaculele le-au permis sa exploreze lumea in numeroase moduri.

 

Totusi, date fiind diferentele dintre oameni si caracatite, nu putem spune daca acestea pot trece sau nu testul oglinzii, intrucat nu avem cunostiintele necesare pentru a le identifica reactiile. Caracatitele sunt animale foarte inteligente, capabile sa rezolve probleme si sa pacaleasca pradatorii, dar au constiinta?

 

Inteligenta artificiala

 

Este momentul pentru a noua definitie.

 

Inteligenta artificiala

1. Ramura a tehnologiei care se ocupa cu simularea comportamentului inteligent pe un computer
2. Capacitatea unei masini de a imita comportamentul uman

John McCarthy, un cercetator de la Darthmouth, a inventat termenul in anul 1955 si a organizat prima conferinta pe aceasta tema in anul urmator. Conceptul de inteligenta artificiala a aparut, insa, cu mult timp in urma, cea mai notabila aparitie fiind cea din testul Turing dezvoltat de Alan Turing. Daca un computer poate fi luat drept o persoana de catre utilizatorii umani, iar rezultatul poate fi repetat, computerul castiga si poate fi considerat capabil de inteligenta artificiala.

 

Au existat multe zvonuri in anii trecuti ca testul Turing ar fi fost trecut, dar nu in sensul in care trebuie. Aceste evenimente nu trebuie sa apara in urma utilizarii unui robot de chat, ci prin punerea unui creier artificial alaturi de unul uman. Desi robotii de chat pot fi proiectati sa para inteligenti, acestia sunt, de fapt, bazati pe niste programe foarte simple, si servesc un singur scop.

 

Inteligenta artificiala a depasit demult visele SF ale lui Arthur C. Clarke si Isaac Asimov: masini conduse automat, drone pentru selfie-uri, pesti robotici, si, bineinteles, eficienta.

 

Primii pasi in ceea ce priveste inteligenta artificiala din ultimii 60 de ani au cuprins trei domenii mari: invatarea masinilor, cautarea de algoritmi si analiza statistica. In acest moment, avem sisteme care desfasoara diferite activitati, dar acestea sunt doar programe create pentru un singur scop, fara posibilitatea de a deprinde alte cunostiinte. Legea lui Moore, care spune ca puterea de calcul creste exponential, dublandu-se la fiecare 2 ani, a ramas valabila timp de 50 de ani, insa acum, aceasta lege s-a lovit de un zid.  Pentru a tine pasul cu nevoile stiintifice si de afaceri, imbunatatiri serioase sunt necesare. IBM a dezvoltat supercomputere de 16 si 17 qubiti, acestea devenind disponibile la jumatatea anului 2017. Ne asteptam ca cifrele sa ajunga la 50 de qubiti in cativa ani. Acest tip de tehnologie ne va permite sa construim computere de milioane de ori mai puternice decat cele din ziua de azi.

 

Nu au existat multe obstacole in calea posibilitatilor fascinante descrise in Asimov I, Saturn’s Children, Nonserviam, A Spece Odyseey, sau chiar in filme recente, precum Ex Machina si Her. SIngurul lucru care pare sa incetineasca progresul este asa-numitul efect AI. De fiecare data cand un computer reuseste sa stapaneasca o anumita problema sau abilitate, definitia asupra inteligentei artificiale se shimba.

 

Scopul celor mai multi cercetatori AI este acela de a crea un computer capabil sa duca la capat orice sarcina, exact asa cum ar face un om tanar si sclipitor. Inteligenta artificiala trebuie sa fie capabila sa inventeze si sa arate creativitate. Dar are nevoie inteligenta artificiala sa fie constienta? Pentru a fi artist sau creator, in intelesul dat de om, constiinta este cruciala. Trebuie sa te intelegi in primul rand pe tine, si  apoi sa fi capabil sa iti adaptezi experientele in functie de oamenii din jurul tau.

 

Hai sa facem un exercitiu de imaginatie. Intr-un viitor destul de apropiat s-ar putea sa poti suna un reprezentant Apple pentru a te plange ca iPhone-ul tau XX are probleme atunci cand incerci sa scanezi un model 3D al pudelului tau pentru a-l folosi drept avatar VR. Vocea reprezentantului va fi calda si prietenoasa, acesta va vorbi exact cum si cat trebuie, si te va ajuta sa rezolvi problema. Conversatia va include si cateva schimburi de cuvinte independente de motivul apelului, despre vremea extrem de umeda si despre planurile de vacanta. Nu cu mult timp in urma, pe cand erai student, ai fi putut pune pariu ca vorbesti cu o persoana adevarata. Acum, insa, nu poti fi sigur, in afara cazului in care ai apelat pe cineva pe care l-ai intalnit inainte in carne si oase. Aceasta ar fi inteligenta artificiala.

 

Autorul William Bryk a publicat un articol revelator in Harvard Science Review. Articolul spune ca vom atinge, la un moment dat, un punct de varf in ceea ce priveste HLMI- inteligenta masinilor la nivel uman. HLMI este definit ca fiind un computer ce depaseste omul in majoritatea task-urilor intelectuale, iar oamenii de stiinta afirma ca acesta va fi dezvoltat in aproximativ 60 de ani.

 

Cand acest lucru se va intampla, acest AI va domina lumea, folosindu-se de capacitatea sa de a se imbunatati. In mai putin de 30 de ani de la momentul construirii, acesta ar putea ajunge sa fie “superinteligent”. La acel nivel, AI-ul va fi o minte colosala, capabila sa rezolve probleme pe care noi nici nu le-am visa. Va fi ca un zeu care ne va conduce intr-o noua epoca tehnologica.

 

Inteligenta artificiala si constiinta

 

Autorul si doctorul in psihologie si neurologie Lisa Feldman Barret descrie in cartea sa cum apar emotiile. Ea sustine ca emotiile se invata si sunt apoi modificate in functie de societate. La nastere, un copil simte doar senzatii, precum placerea sau durerea. Pe masura ce copilul creste si interactioneaza cu semenii sai, sa formeaza conceptul de emotie in functie de senzatiile biochimice.

 

Aceasta este doar o teorie deschisa la contraziceri. Nu este un concept pe care sa il putem testa, insa regasim anumite caracteristici ale acestuia in comportamentul uman. Este suficient sa urmariti diferentele dintre copiii care cresc in grija unor parinti responsabili, fata de cei care nu sunt la fel de norocosi. Cresterea afecteaza, cu siguranta, formarea conceptului de emotie.

 

Compania Affectiva a dezvoltat un produs care foloseste recunoasterea faciala pentru a citi reactia oamenilor la publicitate. Produsul se numeste “Emotion AI” si este deja disponibil pentru marile companii. Atat Affectiva, cat si altii, lucreaza pentru a ajuta computerele sa inteleaga oamenii la un nivel mult mai intim. Vedem un exemplu comic in personajul Data din Star Trek. Deta este o creatie a omului, cu o logica imbatabila, care este pasionat de emotiile oamenilor. Reuseste, intr-un final, sa isi instaleze un chip pentru emotii, ceea ce conduce la numeroase situatii comice prin care acesta invata sa fie om.

 

Daca masinile ne-ar intelege mai bine prin studiul emotiilor, acest lucru ar fi de ajutor pentru a ne face viata mai usoara.Dar trebuie sa ne intrebam, daca aceste computere devin vreodata constiente, chiar ne dorim sa aiba sentimente precum furia, gelozia sau tradarea?

 

Probabil ca nu va fi nevoie sa dezvoltam computere cu emotii. Daca o astfel de masina devine constienta, aceasta va invata emotiile de la creatorii sai. Fara indrumare umana, fara “parinti” care sa ii poata explica sensul emotiilor si conceptele de bine si rau, ce ar putea face o masina cu o logica uriasa? Daca Barrett are dreptate, de ce ne-am dori un supercomputer care poate dezvolta emotii?