În întreaga lume, țările au intensificat eforturile tehnologice pentru a izola răspândirea coronavirusului. Coreea de Sud și Singapore au utilizat informațile despre localizarea telefonului mobil pentru a identifica posibile infecții. Rusia folosește recunoașterea facială pentru a pune în aplicare carantinele. În China, o aplicație pentru smartphone este utilizată pentru a evalua riscurile de infectare la care sunt supuși oamenii. 

Statele Unite iau în considerare, de asemenea, utilizarea datelor cu caracter personal pentru a ajuta factorii politici să abordeze pandemia și lucrează cu companii din domeniul tehnologiei, inclusiv Google, Facebook, Clearview AI și Palantir, pentru a afla ce tipuri de date și instrumente pot fi utilizate pentru a ajuta departamentul de sănătate publică.

Având în vedere gravitatea pandemiei, ar trebui să se  folosească datele personale pentru a ajuta în urmărirea infecțiilor cu coronavirus și să alertăm persoanele care sunt expuse riscului. Dar ar fi o greșeală gravă să permitem utilizarea tuturor datelor noastre pentru a soluționa această problemă fără a ține cont de riscurile potențiale de confidențialitate pe termen lung. Statele Unite au șansa să învețe de la țările care au făcut acest lucru bine, iar de la  cele care au făcut-o prost, se pot asigura că măsurile extraordinare pe care le iau în timpul acestei pandemii nu au repercusiuni asupra vieții private care durează mult după ce se termină pandemia.

În mod ideal, informațiile despre locația și sănătatea oamenilor ar fi împărtășite cu un terț de încredere în aceste scopuri în mod optativ. Multe persoane – inclusiv eu – ar permite analizarea istoriei locaților recente în schimbul primirii și contribuției la furnizarea de informații despre nivelul nostru de risc. 

Și ne-am putea simți mai confortabil dacă analiza ar fi făcută de o companie care a avut deja acces la informațiile despre locația noastră, cum ar fi Google sau furnizorii noștri de telefonie mobilă. În cea mai mare parte, aceste companii nu au nevoie de permisiunea noastră pentru a analiza datele locației noastre, dar un program sau o aplicație de tip opt-in poate asigura utilizatorii că preferințele lor de confidențialitate sunt respectate.

Cel mai important este să se depună toate eforturile necesare pentru a respecta confidențialitatea și anonimatul persoanelor infectate. Dacă datele mele despre locație arată că am fost în contact strâns cu cineva infectat, nu trebuie să știu vârsta sau sexul persoanei respective sau locul în care am intrat în contact cu el sau ea – trebuie doar să știu că am un risc crescut de infecţie.

Lumea poate învăța din greșelile Coreei de Sud în această privință, în care alertele de coronavirus au inclus prea multe informații inutile despre caracteristicile și mișcările persoanelor infectate. Aceste informații pot fi utile per total, dar nu este necesar să fie atașate la rapoartele individuale ale cazurilor de coronavirus.

Ar trebui, de asemenea, să fie puse în aplicare restricții privind modul în care vor fi utilizate datele despre locație și să se mandateze când vor fi șterse. Acest lucru va necesita limitarea analizei datelor cu caracter personal la datele de localizare ale persoanelor fizice și rezultatele testelor coronavirus, anonimizarea acestor date în măsura posibilului atunci când sunt partajate cu publicul, limitând astfel accesul la datele brute și securizarea acestor baze de date.

Desigur, mulți oameni se tem de faptul că guvernele ar putea utiliza acest acces pentru a avansa alte agende, pe lângă împiedicarea răspândirii bolii. Așadar, atunci când aceste eforturi duc la noi utilizări ale datelor cu caracter personal de către agențiile guvernamentale, este esențial să includă termene specifice pentru cât timp vor fi utilizate sau stocate datele de către agențiile respective și ce pot face exact acele agenții cu aceste date.

 

Israel, de exemplu, tocmai a aprobat puterile de urgență pentru a putea urmări datele privind localizarea persoanelor infectate și pentru a se asigura că aderă la carantină, precum și să avertizeze persoanele cu care au intrat în contact. Guvernul israelian și-a limitat utilizarea acestor date (cel puțin inițial) la o perioadă de 30 de zile, ceea ce este un prim pas bun, dar nu a dat nicio garanție cu privire la momentul în care sau dacă aceste date vor fi șterse de către oficialii din domeniul sănătății, sau dacă ar putea fi folosite în orice alte utilizări în acea perioadă de 30 de zile.

Există, de asemenea, câteva lucruri de care ar trebui să ne ferim.

Niciun guvern nu ar trebui să se bazeze pe recunoașterea facială pentru a pune în aplicare carantinele, a urmări pacienții infectați sau pentru orice alte măsuri legate de coronavirus. Tehnologia de recunoaștere facială este încă prea fiabilă pentru a fi utilizată în scopuri de sănătate publică și este inutil invazivă. Mișcările persoanelor infectate și contactele acestora pot fi urmărite într-un mod mult mai fiabil prin intermediul datelor de localizare a telefonului mobil – nu este nevoie să fie colectate imagini ale feței.

Angajamentul guvernului Statelor Unite cu compania de recunoaștere facială Clearview AI privind urmărirea coronavirusului este deosebit de îngrijorător în această privință. Înainte de pandemie, Clearview AI a atras critici puternice for scraping photographs de pe site-uri web precum Facebook și YouTube și apoi a vândut instrumentele de recunoaștere facială agențiilor de aplicare a legii și persoanelor fizice. Produsul companiei este însă la fel de periculos, invaziv și inutil, așa cum a fost înainte de răspândirea coronavirusului.

De asemenea, sunt deranjante aplicațiile, precum Codul sănătății Alipay, pe care China le solicită cetățenilor săi să le utilizeze, care determină nivelurile de risc ale persoanelor, bazate pe un algoritm opac, care nu permite utilizatorilor să înțeleagă ce factori sunt analizați. Aplicații precum Alipay Health Code, care emite coduri QR codate în culori care indică nivelul de risc și care dictează atunci când este nevoie de carantină, subminează confidențialitatea oamenilor fără a le oferi informații utile în schimb.

Wuhan va testa toti cei 11 milioane de locuitori dupa ce noi cazuri de coronavirus au aparut in regiune

Putem și ar trebui să folosim datele de localizare ale persoanelor, atât pentru a urmări răspândirea coronavirusului, cât și pentru a avertiza persoanele care au fost în contact strâns cu persoane infectate. Dar doar pentru că pot exista motive temeinice pentru sănătatea publică pentru a împărtăși aceste date chiar acum cu cercetătorii, profesioniști din domeniul sănătății sau agenții guvernamentale, nu înseamnă că ar trebui să facem acest lucru fără a ține cont de confidențialitatea oamenilor.